„Numai când te ridicai pe spinarea de zimbru a Chiliei aveai ce vedea: Oltețul cu zăvoaiele după el, într-o parte, dealul Balșului, al Mâineștilor și al Racoviței, în alta; pădurea Șarului, potop negru, în fund, iar la mijloc Balșul. Ehei, Balșul! De pe urma lui ni se spunea și nouă „picior de oraș”, pentru că din Corbeni, pe lângă botul Chiliei și bălți, peste Germătălui, gata orașul, cale de-o jumătate de ceas, mers bărbătesc.În afară de două biserici, mânăstire veche de când cu Ghica-vodă Scarlat, spital, gară, baltă cu bărci pe ea, prăvălii încărcate, farmacie, moară cu valț, cârciumi, restaurant, avea și lumină electrică, și monument cu Ecaterina Teodoroiu, și târg săptămânal, sâmbăta. Pe deasupra, toate drumurile țării începeau și sfârșeau în el, după cum o luai. Și nu-ți sleiesc minciuni: țăranii din treizeci de sate dimprejur, pe oriunde ocoleau și se împrăfoșau, tot în Balș o brodeau la târguieli. Va să zică pentru ei drumurile sfârșeau aici; pentru bălșeni începeau: strada Luncii răspundea în Bobicești și Morunglav, până la Știrbei; a Țigăniei, în Rusănești, la vale; a Regimentului, la Vârtina și Vulpeni; a Mânăstirii, prin Corbenii noștri, Oboga și Călui tot până la Știrbei; de acolo, în Vâlcea, departe; și încă vreo două în alte locuri. Chiar șoseaua națională pornea din centrul Balșului și ducea, peste Olteț și Olt – la București; peste deal – la Craiova; de la Craiova încolo, treaba craiovenilor. Așa că bălșenii se puteau făli cu orașul lor, adevărat poarta Olteniei. O singură supărare le tulbura liniștea – cu calea ferată. Ea nu începea, nici nu sfârșea aici, măcar că toate trenurile opreau, chiar și rapidele.”(Teica, 1961 p. 57)
Orașul Balș este situat în sud-vestul României, la intersecția paralelei de 44° 21’ latitudine nordică cu meridianul de 24° 5’ longitudine estică, în regiunea istorică Oltenia, orașul Balș face parte, din punct de vedere administrativ din județul Olt. Este amplasat în partea de vest a acestuia, la distanță egală de municipiile Craiova și Slatina.
Orașul Balș este amplasat la contactul Podișului Getic cu Câmpia Caracalului (Romanaților), se desfășoară de-a lungul malurilor cursului mijlociu al Oltețului, curs ce divide localitatea în două părți, unite prin două poduri.
